INTERVIU. De ce a apărut curentul antivaccinist în România și cum poate fi neutralizat

Într-un interviu acordat pentru „Adevărul“, Robb Butler, director al Diviziei de boli transmisibile, mediu şi sănătate din cadrul OMS Europa, a vorbit despre cum se naște mișcarea antivaccinistă, dar și despre cum poate fi combătută. El transmite autorităților să depună eforturi speciale în primul rând pentru a-i identifica pe cei nevaccinați, iar apoi pentru a afla motivele refuzului părinților de a-și imuniza copiii. Iar acolo unde oamenii nu se lasă convinși să se imunizeze, ar trebui proiectate servicii personalizate, care să răspundă nevoilor acestora. Românii au nevoie să primească răspunsuri, iar cea mai de încredere sursă de informații ar trebui să o reprezinte lucrătorii din domeniul Sănătății, subliniază oficialul OMS.

„Adevărul“: România se află în plină epidemie de rujeolă. Ce strategie ar trebui să adopte autoritățile române pentru a crește rata vaccinării?

Robb Butler, director al Diviziei de boli transmisibile, mediu şi sănătate din cadrul OMS Europa: O abordare universală nu este suficientă pentru vaccinarea tuturor copiilor. Autoritățile ar trebui să depună eforturi speciale în primul rând pentru a-i identifica pe cei nevaccinați, iar apoi pentru a afla motivele refuzului părinților de a-și imuniza copiii. În multe cazuri, proiectarea unor servicii personalizate, care să răspundă nevoilor celor nevaccinați, este o abordare de succes. Acest lucru ar putea însemna o schimbare în programul de funcționare a unităților medicale (cabinete, clinici), o mai bună comunicare prin lideri comunitari de încredere, acces mai ușor la serviciile de sănătate, echipe mobile de imunizare care pot merge în zonele defavorizate, uneori chiar din ușă în ușă, pentru a oferi informații și pentru a vaccina copiii.

Cum au reușit alte țări europene să lupte împotriva bolilor precum rujeola, rubeola, oreionul, difteria, tusea convulsivă etc.? Care a fost rețeta succesului?

O mare parte a succesului este ca vaccinarea să fie disponibilă, convenabilă și gratuită. Este important să înțelegem motivele care se ascund în spatele refuzului vaccinării, iar apoi să răspundem în mod corespunzător. Multe țări europene au desfășurat la sfârșitul pandemiei de COVID-19 campanii de vaccinare de recuperare, pentru a reduce riscul individual și colectiv. Un factor-cheie al succesului acestor campanii l-a reprezentat efortul continuu de a construi și menține încrederea între autoritățile naționale, comunitățile medicale și public.

Cât de importantă este educația pentru sănătate, ca disciplină opțională la școală, pentru responsabilizarea copiilor și a părinților?

Aplaudăm eforturile României de a include educația pentru sănătate în școli. O opțiune de îmbunătățire ar fi eliminarea acceptului părinților pentru introducerea în școli a acestei materii. O astfel de abordare ar stimula comportamente sănătoase viitoare. Educația în domeniul sănătății duce la alegeri sănătoase. Copiii ar trebui să învețe de la vârste cât mai fragede despre cum funcționează sistemul imunitar, care este rolul vaccinurilor în menținerea sănătății, cum să identifice surse de informații de încredere. Educația pentru sănătate în școli este o investiție într-o comunitate sănătoasă în viitor. Acesta este motivul pentru care OMS a dezvoltat „Immune Patrol“, un pachet educațional pentru copiii cu vârste între 10 și 12 ani, care este implementat la nivel național în mai multe țări din regiunea europeană. Este o modalitate distractivă pentru copii de a afla despre importanța protecției sănătății și despre pașii pe care îi pot face pentru a rămâne sănătoși, inclusiv prin vaccinare.

România are cea mai scăzută rată de imunizare împotriva HPV din Uniunea Europeană. Cum ar trebui gândită strategia națională de vaccinare în așa fel încât să și funcționeze?

Vaccinarea HPV este foarte sigură și eficientă, iar o acoperire mare de vaccinare împreună cu programele de screening pot elimina definitiv cancerul de col uterin. Exemplul cel mai elocvent vine din Scoția. În urma unui studiu efectuat recent, s-a descoperit că nicio persoană vaccinată la vârsta de 12-13 ani nu s-a îmbolnăvit de cancer de col uterin. Practic, Scoția este pe cale de a elimina cancerul de col uterin la femeile tinere. Utilizarea vaccinării împotriva HPV variază de la o țară la alta, iar motivele sunt specifice țării și contextului. Este, într-adevăr, foarte important să existe o strategie națională de vaccinare personalizată. În primul rând, este nevoie ca populația să fie bine informată, lucrătorii din domeniul Sănătății să fie bine pregătiți, serviciile de sănătate să fie adaptate nevoilor grupului-țintă, iar programul de imunizare să furnizeze serviciile personalizate în mod eficient.

Cum putem combate mișcarea antivaccinistă din România, care este foarte puternică, foarte vocală și agresivă?

Este vital să construim și să menținem încrederea în autoritățile din domeniul Sănătății și din Știință. Încrederea se bazează pe interacțiune și comunicare, iar o bună comunicare crește gradul de conștientizare a populației. Majoritatea oamenilor aleg vaccinarea, însă unii au întrebări și vor să fie liniștiți. Oamenii au nevoie să primească răspunsuri, iar cea mai de încredere sursă de informații ar trebui să o reprezinte lucrătorii din domeniul Sănătății.  Curentul antivaccinist nu este bazat pe știință și, în majoritatea cazurilor, reprezintă o minoritate, inclusiv în România, unde 83% dintre copii și-au primit prima doză de vaccin ROR și 89% au primit prima doză de vaccin DTP la timp în 2022, potrivit datelor OMS. În multe țări, autoritățile monitorizează dezinformarea online și vin cu informații precise și accesibile pentru a contracara informațiile false.

Care este următoarea provocare pentru viitor? Ce boli noi ne amenință? Și cum le vom aborda, deoarece pandemia de COVID-19 ne-a luat prin surprindere?

România se confruntă o rată mare în ceea ce privește bolile netransmisibile precum diabetul, bolile coronariene și cancerul. În acest context, este foarte importantă lupta împotriva factorilor de risc precum tutunul, alcoolul și alimentele cu un conținut ridicat de zahăr și grăsimi. De asemenea, trebuie abordate probleme precum rata de rezistență ridicată la antibiotice. La modul general, trebuie să ne pregătim sistemele de sănătate pentru viitor. Indiferent de cauza următoarei pandemii sau urgențe de sănătate, mesajul este să vă pregătiți acum și să nu așteptați până se va întâmpla. Trebuie să adoptăm o abordare „O singură sănătate“, ținând cont de faptul că sănătatea umană, cea animală și cea a mediului sunt toate conectate. Trebuie să punem sănătatea mai presus de politică și mai presus de profit și să ne unim la nivel global, regional și național în cadrul unui Acord privind pandemia. Trebuie să ne pregătim pentru boli necunoscute, precum și pentru cele despre care știm. OMS lucrează continuu cu oameni de știință, cercetători, factori de decizie, comunități și alți parteneri pentru a se pregăti pentru amenințările viitoare.

Vaccinurile salvează câte 6 vieți pe minut

Vaccinurile au salvat cel puţin 154 de milioane de vieţi în ultimii 50 de ani, echivalentul a şase vieţi în fiecare minut, potrivit unui studiu OMS publicat în revista ştiinţifică „The Lancet“. Cercetarea acoperă doar vaccinarea împotriva a 14 boli, printre care difterie, hepatită B, rujeolă, tuse convulsivă, tetanos şi febră galbenă. Studiul arată că majoritatea vieţilor salvate de vaccinuri în ultimii 50 de ani – 101 milioane – sunt cele ale sugarilor.